Scheienii organizeaza azi Parada si Balul Mascaricilor

Asociaţia Şcheii Braşovului în colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului şi Centrul Cultural Reduta organizează cea de a patra ediţie a tradiţionalului „BAL AL MĂSCĂRICILOR”. Evenimentul este prilejuit de o veche tradiţie din Şcheii Braşovului, „Lăsata secului” desfăşurată în acest an în ziua de 1 martie 2014, începând cu orele 15: 00. Alaiul „măscăricilor” va porni sâmbătă, 1 martie 2014, de la orele 15:00 din Şcheii Braşovului - Biserica „Sfânta Treime” de Pe Tocile (pe traseul: Str. Capitanului Ilie Birt, Piaţa Prundului, Poarta Şchei) şi va ajunge în Piaţa Sfatului.

Aici participanţii se vor opri la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, unde vor fi primiţi şi serviţi cu renumitele croapăne (gogoşi). Popasul măscăricilor la Muzeul Civilizaţiei Urbane aBraşovului va include o proiecţie video şi multe momente de haz şi voie bună. „Balul Măscăricilor” va avea loc la Centrul Cultural Reduta începând cu orele16: 00.

Lăsata Secului este ceremonialul complex de înnoire a anului agrar, dar şi un important prag simbolic de trecere de la perioadă cu mâncare „de dulce” la Postul Mareal Paştelui. Această sărbătoare este marcată atât în comunităţile de români, maghiari, saşi din mediul rural, cât şi în cele urbane, cum este comunitatea din Şcheii Braşovului. Ziua de „Lăsată Secului” este reprezentată diferit în funcţie de etnii şi zone, totul culminând cu petreceri cu cântec şi joc.

În sud-estul Transilvaniei sunt identificate practici rituale străvechi cum este „Roata în flăcări” de la Şinca Noua (Făgăraş), obiceiul mascaţilor, al „Măscăricilor” din Şcheii Braşovului, al „Fasching-ului” /„Foosnich-ului” şi al „Lolelor”, din localităţile săseşti şi al „Fărşang-ului” din cele maghiare. În fiecare an de „Lăsata Secului”oamenii din Şcheii Braşovului sărbătoreau Măscăricii. Copiii porneau de la orele amiezii, mascaţi ca să nu se recunoască între ei. În hazul general cei mici umblau pe străzi pe la prieteni şi rude, unde erau primiţi şi serviţi cu renumitele croapăne (gogoşi).

Seara şecheienii costumaţi cât mai fistichiu mărşăluiau în alai zgomotos pe străzi oprindu-se pe la prieteni şi rude. Petrecerile de pe străzi şi din case ţineau până târziu în noapte. În Europa, Carnavalul de sfârşitul iernii, înainte de intrarea în Postul Mare al Paştelui este şi azi momentul când, personajele cele mai bizare sau mai amuzante invadează străzile generând o sărbătoare a fanteziei, când buna dispoziţie şi sperieturile merg mână în mână, asortate cu vin şi bere şi multe dulciuri pentru cei mici.