Rolul Brasovului in infaptuirea Unirii Principatelor Moldovei si Tarii Romanesti din 1859

In secolul XIX, Brasovul a fost un sustinator al ideii de unitate a romanilor. Aici s-au reunit personaje principale ale Revolutiei Pasoptiste, aici s-au compus versurile si melodia imnului "Desteapta-te romane!" si, tot aici, s-au pus bazele unui program care viza "reformarea patriei" si unirea principatelor Moldovei si Tarii Romanesti.

In aceeasi perioada efervescenta, poetul muntean Heliade Radulescu editeaza la Brasov „Expatriatul", un cotidian de puternica traire unionista. Mai multi intelectuali brasoveni au realizat manuscrise cu colectii de cantece si versuri patriotice si unioniste.

In iunie 1848, in suplimentul "Foaie pentru minte, inima si literatura" al ziarului brasovean "Gazeta de Transilvania", Vasile Alecsandri a publicat, pentru prima data, poemul sau "Hora Ardealului" (vezi copia digitala a documentului), care a devenit, ulterior, textul cantecului "Hora Unirii", a carei melodii a fost compusa de Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist brasovean, stabilit la Iasi.

Alexandru Ioan Cuza a locuit in mai multe randuri la Brasov, iar cind a ajuns domnitor al Principatelor Unite, drept recunostiinta adusa brasovenilor, a sprijinit dezvoltarea Gimnaziului ortodox „Andrei Saguna", prin donatii banesti anuale.

La muzeul Primei Scoli Romanesti din Brasov, a fost amenajata o expozitie cu documente care atesta legaturile lui Alexandru Ioan Cuza cu brasovenii si manuscrise cu texte unioniste.