Oierii saceleni au contribuit la colonizarea si romanizarea Dobrogei

Este un fapt mai putin stiut, ca multe localitati din Dobrogea au fost intemeiate de oieri ardeleni (mocani), in a doua jumatate a secolului XIX, dupa Razboiul de Independenta si dupa alipirea acestei provincii la Regatul Romaniei. Printre acesti colonizatori, care au contribuit la romanizarea Dobrogei, dupa ocupatia turceasca, s-au numarat si mocani saceleni.

Oierii din Sacele au practicat transhumanta timp de secole. Vara ei mergeau cu oile pe muntii din vecinatate iar iarna coborau cu ele la ses, in special in Dobrogea. Pe unde calatoreau, bateau drumuri, construiau stane si sapau fantani la adincimi mari. Multe dintre fantani au fost, ulterior, locul in jurul carora s-au constituit mici asezari, care mai apoi s-au dezvoltat.

Dupa Razboiul de Independenta, statul roman a dorit popularaea provinciei, care ajunsese la un numar de circa 100.000 de locuitori sub Imperiul Otoman, si romanizarea ei, intrucit componenta etnica era foarte diversa, iar romanii reprezentau un procent destul de redus din aceasta.


In acest context, mocanii ardeleni au fost incurajati de statul roman sa ramina in Dobrogea. Cum mare parte din pamint era in paragina, agricultura a fost una dintre ocupatiile care s-au dezvoltat cel mai repede. Mocanii si-au vindut animalele si si-au infiintat ferme agricole. Buni gospodari si cu spirit intreprinzator, multi dintre saceleni au acumulat averi mari si au devenit persoane importante in localitatile, si chiar in judetele nou intemeiate. Unii au ajuns prefecti, presedinti de consiliu judetean, presedinti de camera de comert si chiar senatori in Parlamentul Romaniei.


Astazi, inca se mai pastreaza urme ale primilor mocani ardeleni stabiliti in Dobrogea. Nume de localitati cu origini transilvane, nume de strazi ale unor mocani ce au avut roluri importante in comunitatile in care au locuit si cimitire cu multe morminte cu nume de persoane specifice zonelor transilvanene, implicit sacelene. Printre numele de sate intemeiate de saceleni putem aminti: Aliman (de catre mocanul Ion Aliman), Cochirleni, Casimcea (de familiile Trandaburu, Vines si Moroianu), Ogoarele, Harculesti si altele.

La Muzeul de Etnografie din Brasov, s-a deschis o expozitie cu dovezi ale urmelor mocanilor saceleni in Dobrogea. Sint prezentate istoriile a trei familii sacelele, Median, Oancea si Bobes, a caror membri, in parte, au avut destine interesante, incepind cu locul din care au plecat, Sacele, si locul in care au ajuns sa-si asume roluri importante, Dobrogea.

Trebuie mentionat ca mocanii ardeleni au avut un influenta majora chiar si atunci cind Dobrogea era sub ocupatie otomana. Au dezvoltat constiinta nationala, dorinta de inlaturare a iobagiei si eliberarea de sub jugul turcesc. Au dus cu ei folclorul si limba romaneasca. Cind au inceput colonizarea provinciei, au dus cu ei dascali si preoti si au construit scoli si biserici.

Rolul lor a fost remarcat si subliniat de istorici si oameni de stat. Mihail Kogalniceanu spunea ca: "norocul nostru ca stat, a fost ca au venit mocanii in Dobrogea ca sa opreasca amenintarea de a pierde din maini o provincie si ca mocanii au avut curajul si increderea in destinele Dobrogei si, intorcindu-si pungile lor pline cu galbeni imparatesti, au vindut ce au avut, au imprumutat si s-au pus de-a curmezisul soartei celei mai rele ce ne ameninta, salvind astfel prima cucerire a dorobantilor nostri, mocanii formind stratul de rezistenta al Dobrogei."