Brasovul - cel mai bogat oras transilvan din Evul Mediu

Exista marturii ca in zona actualului Brasov au existat asezari omenesti inca din cele mai vechi timpuri. Prima asezare notabila pare sa fi fost cetatea Brasovia, de pe muntele Timpa, despre care se spune ca ar fi fost una dintre cele sapte cetati care ar fi dat numele nemtesc al Transilvaniei: Siebenburger (trad. "Sapte Cetati"). Date neconfirmate, inca, atesta faptul ca fortificatia de pe Timpa ar fi inceput a fi construita in sec. XIII.

In acelasi secol au venit in zona sasii care au inceput sa-si intemeieze propriile asezari in Tara Barsei. Invazia turcilor din 1421 i-a determinat pe sasii brasoveni sa-si construiasca o cetate cu fortificatii puternice, la poalele Tampei. Pentru construirea acesteia s-au folosit materiale din zidurile cetatii Brasovia. Sasii s-au bucurat de sprijin si privilegii din partea celor care stapineau la acea vreme Transilvania, astfel incit, Kronstadt-ul a ajuns sa beneficieze de o fortificatie foarte puternica, constituita din doua ziduri de aparare concentrice, suplimentate cu multe turnuri si bastioane.

Cetatea a rezistat tuturor asediilor si le-a permis sasilor, unicii locuitori ai fortificatiei, sa dezvolte un oras important chiar si la nivel european. Mestesugarii brasoveni au dezvoltat economia cetatii, produsele lor ajungind renumite. Erau numite "brasovenii", ce insemna o caracteristica a unui lucru bine facut. In Evul Mediu, Kronstadt-ul era cel mai bogat oras din Transilvania, iar locuitorii lui se bucurau de libertate si de o oarecare independenta.

Austriecii, care au preluat in stapinire aceasta zona, n-au mai tolerat aceasta situatie privilegiata a brasovenilor si au incercat distrugerea cetatii, prin Marele Incendiu de la 1689. Kronstadt-ul a decazut astfel economic si i-au trebuit secole sa-si revina. Fortificatiile cetatii si-au pierdut importanta militara, deoarece austriecii au constituit un alt sistem de securizare a Tarii Barsei.

Povestea, pe scurt, a cetatii Brasovului este spusa in acest material video de catre istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judetean de Istorie Brasov.