La Cristian, iarna si duhurile rele vor fi alungate cu zgomote si mascati

La Cristian, comunitatea locală reinvie un obicei care îşi are rădăcini adânci în viaţa comunităţii săseşti – „Roaina” .Reconstituirea obiceiului s-a realizat cu ajutorul celor câţiva saşi care mai trăiesc în Cristian , dar şi cu cel al preotului Bisericii Evanghelice din localitate. Alaiul care va defila mâine, 1 martie, pe străzi incepand cu ora 12:30 din fata Bisericii Evanghelice comuna Cristian, va fi format din membrii ansamblului Junii Cristianului şi din elevi de la şcoala din localitate.

Sensul sărbătorii este încercarea oamenilor de a alunga toate relele care se îngemănează cu întunericul şi frigul şi de a ajuta lumina să răzbească. Roaina este ciclul vietii, e ciclul repetabil al anotimpurilor, care succed unul dupa altul in fiecare an. Obicei si ritual mai aroape de epoca pagana decat de crestinism „Roinairea” e o traditie de inceput de primavara, cand iarna cu tot alaliul ei de umbre, frig si inghet, trebuie speriata si alungata din peisaj. Duhurile rele ale intunericului trebuie sa faca loc luminii, soarelui si caldurii, binefacatoare naturii si oamenilor.

Cete de mascati, chipuri hidoase, sateni in travesti, populeaza ulitele in zgomotul surlelor, tobelor si paraielor. Caii sunt impodobiti cu tot soiul de zorzoane iar magarul proverbial este „intolit” ca un mascarici. Alaiul se compune din tineri deghizati, in carute, trasuri, calare sau pe jos, condus de fanfara, e o caravana in miscare care simbolizeaza o nunta cu papusi hilare montate pe roata de car, sugerand mirii care se invartesc haotic si caraghios.

Roata ‚roaine’ si mirii, miscandu-se haotic in cerc, anunta logodna anotimpurilor in succesiunea lor fireasca din calendarul taranesc. E un carnaval, o petrecere de sfarsit de iarna, inainte de inceperea Postului lung al Pastelui, cand toata lumea vrea sa se bucure de iarna si de frigul care trec si „sa-si” faca plinul inainte de perioada de abstinenta gastronomica ce se intinde pe o perioada de sase saptamani. E un prilej de petrecere si de bucurie, tinerii distrandu-se si intrecandu-se in tot soiul de concursuri ciudate numite „farsanaguri”.

Mascatii bat la porti pentru a mobiliza intregul sat si primesc pentru stradania lor bani, oua, cozonaci, slanina, paine, iar cei cu care se intersecteaza sunt si ei obligati sa plateasca in beneficiul balului care urmeaza, dupa-masa, la caminul cultural incepand cu ora 15:00.