FASCHING - carnavalul prin care iarna este alungata, la Prejmer

Carnavalul sau Fasching, in limba germana, reprezinta un ritual care simbolizeaza triumful luminii asupra intunericului, prevestirea soarelui primaverii si alungarea iernii. Manifestarea constituie un bun prilej pentru reunirea comunitatii, un moment de bucurie, dans si voie buna la care se maninca multe clatite, un preparat specific sasesc.

Odinioara, sasii au constituit comunitatea majoritara in Prejmer. In prezent, au ramas in localitate foarte putini germani. Cu toate acestea, Fasching-ul, un obicei sasesc disparut inainte de 1989, a ramas in memoria prejmerenilor, care s-au gindit sa-l reinvie, in urma cu zece ani. De atunci, carnavalul a fost organizat, in fiecare an, inainte de Lasata Secului.

Pe tot parcursul zilei, cete de feciori, costumati si mascati, colinda localitatea cintind si dansind. Cu totii fac mult zgomot sa alunge iarna si spiritele rele. Din alai fac parte acordeonisti, tobosarii, trompetisti mascati si nelipsita caruta cu soba in care se pregatesc clatitele pe care tinerii le ofera localnicilor. In schimb, ei primesc faina, zahar, oua, vin sau bani pe care le folosesc la prepararea gogosilor care vor fi servite la un Bal mascat organizat seara.

La carnaval sint nelipsite anumite personaje precum mirele si mireasa, preotul si babele, care marcheaza momente importante de viata, precum nunta sau inmormintarea.

Fasching-ul se organizeaza si in alte locuri din Romania. Obiceiul, care se pare ca a aparut in secolul XIII in citeva orase germane, se poate sa fi fost adus de sasii care s-au stabilit pe teritoriul Transilvaniei. Carnavalul se desfasoara acum, in diferite forme, in Germania, Austria si Elvetia.